Scurt istoric al şcolii

            Nămoloasa este o localitate de pe malul drept al Siretului, judeţul Galaţi, fiind comuna de la “borna cu trei feţe”, unde se întâlnesc judeţele Galaţi, Vrancea şi Brăila, şi care a rămas în conştiinţa românilor prin două lucruri: reper istoric în cele două războaie mondiale pe linia strategică Focşani-Nămoloasa-Galaţi, întărită cu numeroase cazemate încă de pe la 1916 şi 1944, şi prin celebra baladă “La Siret, la Nămoloasa, unde s-a-necat mireasa”.  Numele comunei  provine de la nămolul mare care se forma în urma ploilor abundente, cât şi a revărsărilor râului Siret.

            În lucrarea ,,Relaţiunea Statistică de stare a şcoalelor din Moldova’’, în anul 1862 sunt trecute în tabelul şcolilor săteşti din Nămoloasa, 11 elevi conduşi de învăţătorul Dumitru Răpeanu, absolvent al Cursului preparandist Vasilian. În anul 1863 şcoala din Nămoloasa, înfiinţată încă din 1861, avea următoarele efective: clasa I- 22 elevi; clasa a II-a- 9 elevi; clasa a III-a- 4 elevi; clasa a IV-a- niciun elev. Copiii de vârstă şcolară, din această comună, urmează cursurile la şcoala din Nămoloasa- Târg. Primul local este construit la Nămoloasa- Târg între anii 1877-1878 lângă biserică, la clasele II-IV fiind transferat de la Suroaia învăţătorul I. Gh. Pop, care a fost primul directorul al şcolii Nămoloasa- Târg.

            Între anii 1903-1904 în faţa localului vechi sătenii au construit două săli de clasă. Învăţământul se desfăşura în două etape, dimineaţa şi după- amiaza şi aduna elevii de la Nămoloasa- Târg, Costieni şi Nămoloasa- Sat. Manualele şcolare se procurau prin revizoratul Focşani. În 1893 ştiau carte 116 persoane. Salariul unui învăţător în acea perioadă era de 30 de lei lunar. Potrivit lucrării lui George Ioan Lahovari, ,,Marele dicţionar geografic al României’’, apărut în 1902, singurele şcoli din zonă au funcţionat în Nămoloasa- Târg. În lucrarea lui Lahovari se precizează că cei din Costieni subvenţionau şcoala din Nămoloasa- Târg, iar copiii de vârstă şcolară din comuna Nămoloasa frecventau şcoala din Târg. Autorul menţionează faptul că la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Nămoloasa Târg funcţionau două şcoli diferite: una de băieţi şi o alta pentru fete frecventate de 120 de elevi (77 de băieţi şi 43 de fete). În Dicţionarul statistic din 1912 (la acea dată cele trei sate, Târgu Nămoloasa, Nămoloasa- Sat şi Costieni făceau parte din aceeaşi comună) se arată că în comuna Nămoloasa, din judeţul Putna, existau deja trei şcoli primare: una în localitatea de reşedinţă, cealaltă în Costieni şi ultima în satul Nămoloasa. Mobilierul şcolar era alcătuit din bănci de câte 10 elevi lucrate rudimentar, o tablă de lemn pe care scriau şcolarii, iar pe pereţii clasei atârnau harta judeţului Putna şi harta României.

            Învăţătura de carte a apărut şi în satul Nămoloasa- Sat în anul 1896-1897, învăţător fiind Grigore Răducanu. Şcoala a funcţionat în casa locuitorului Sandu I. Raţă având o singură sală de clasă cu dimensiunea 4/4 m în care învăţau circa 20 de elevi din întreg satul. Primul local de şcoală a fost construit de către cetăţenii satului din paiantă, în anul 1900 învăţător fiind Aramă Ion. Localul, deşi, cu două săli de clasă mici, era cu totul impropriu şi nu se puteau cuprinde în acest spaţiu toţi copiii de vârstă şcolară. După învăţătorul Aramă Ion a urmat învăţătorul Stănescu Neculai şi apoi Nădejde Ionescu. În arhiva şcolii există documente care atestă funcţionarea şcolii de la Nămoloasa- Sat pe la 1912, înainte de izbucnirea primului război mondial, cu două săli de clasă, într-o clădire veche, lângă care se afla casa învăţătorului, cursurile desfăşurându-se dimineaţa şi după- amiaza cu mai multe clase simultan, datorită lipsei spaţiului şi cadrelor didactice. Se cunosc şi câteva cadre didactice care erau încadrate în şcoală la acea vreme: Ion Ionescu, Tache Bergheş, fii ai satului, dar şi Ion Coroban, învăţător venit din Vrancea.

            Cele două şcoli vechi de tip ,,Spiru Haret’’ identificate, ambele situate în localitatea de reşedinţă, sunt databile la sfărşitul secolului al XIX-lea- începutul secolului al XX-lea. Una dintre acestea se afla în imediata vecinătate a bisericii ,, Adormirea Maicii Domnului’’ din fostul Târg, iar a doua în apropierea bisericii ,,Sfânta Treime’’ din Costieni. Clădirile prezintă caracteristici specifice construcţiilor de învăţământ tip, cu intrarea amplasată pe centru şi două săli de clasă de o parte şi de cealaltă a intrării. După al Doilea Război Mondial, şcoala din Târg a fost transformată în cămin cultural. Zona de acces este uşor ieşită faţă de planul faţadei; la una din clădiri, intrarea este marcată printr-un mic fronton triunghiular. Golurile de ferestre şi uşi au partea superioară subliniată printr-un arc din cărămidă. A doua şcoală a adăpostit Grădiniţa nr.1 din Nămoloasa Târg. Întreg învăţământul românesc cunoaşte o dezvoltare accentuată la cumpăna dintre veacuri, urmare a activităţii clarvăzătoare, susţinute, desfăşurate de Spiru Haret, ministru al instrucţiunii publice în trei rânduri pe parcursul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.